Știați că au apărut chipsuri cu noi arome? De shaworma și aripioare picante, pentru amatorii de mall-uri si fast-food.

Pe când chipsuri cu arome de sarmale și salata boeft, pentru cei mai... tradiționaliști?

Da, măi! Noi, bucovinenii, așa înțelepți suntem... de putem da lecții! :D

...și noi.

A venit primăvara! În sfârșit! De atâta stat cu nasul în cărți și-n monitor... nici n-am observat. Dacă ați văzut pe cineva cu palton cel gros, când toată lumea era în tricou... eu eram aia!

Poate sunt eu primăvăratică și entuziasmată de vremea asta per-fectă, dar am impresia că nu doar eu sunt așa.

Azi, în tramvai, o fată a început să cânte. Credeam inițial că ascultă muzică cu căștile pe urechi și lălăie fără să-și dea seama. Dar nu... pur și simplu cânta. Nici nu mai conta că afară era soare și ea cânta Ploaia, de la Cargo. Cânta prea frumos și situația era mult prea ciudată și simpatică în același timp.

Tramvaiul era plin, dar nimeni nu a părut deranjat, nimeni nu a înjurat-o sau i-a spus să tacă. Toată lumea zâmbea. A fost frumos! Am coborât cu un zâmbet până la urechi.

Aaa... și la refren, timid, au început și alții să cânte. :)
Superb!

• slogane amuzante 2012- We're sooo dead!
• soba teracota moderna- cu gaz
  
• magia focului soba teracota- Ooo... sobele de teracot au ceva de vis! Mai ales când stai la bloc, afară sunt -30 grade și cari lemne urcând 3 etaje. De vis, ți-am zis.
  
• perfuzie cu cafea- visul arhitecților
• umblu teleleu- pe net? Nebunule!
• cum se face un pact cu diavolul- faci un împrumut avantajos de la bancă
• cum se termina poveste din red riding hood- și lupu', cu colțișorii ăia ai lui... era tat'su, bre!
  
• cate baloane se pot face dintr-un sapun?- oooo OOO ooo O o OO ooo OOO ooooo OO o O oo O... Ai numărat?
  
• poze frumoase pentru facebook- Cât mai minimaliste. Vestimentar vorbind.
• cum adun mai multi prieteni pe facebook- vezi mai sus
• reclame destepte
• poze destepte- fulgerică, tu ești?
• dialoguri  pe tema prietenul meu, sapunul- Spală-te cu mine! Îți voi omorî 99% dintre bacterii.
• ce mai faci, cel mai bun prieten al meu?- Bine, mulțumesc. Aberez pe blog. Tu?
• cafea cu desen spermatozoizi- hmmm... Cum??
• cu ce mergi la un vernisaj- cu o privire (aparent) inteligentă
• pendulul lui foucault secretul- Cine mai citește în ziua de azi?
• dece se zice ca este sfarsitul lumi pe 11 a 11 2011 la 11 fix 11 secunde- după cum s-a văzut, degeabă.
• mileuri cu goblene- rafinament dus la extrem

• În Iași, iarna n-a venit cu Moș Crăciun, ci odată cu codurile galben-portocalii. N-a nins mult (după standardele mele), dar suficient sau poate chiar prea mult (după standardele echipei de dezăpezire). Nu mai ninge de câteva zile, dar orașul e tot sub nămeți, că mai este mult până la primăvară. Culmea eficienței e că o mașină de deszăpezire a rămas... înzăpezită. Iar o legendă urbană spune că singurul drum bine curățat e cel de la casa primarului spre primărie. 

• Nu știu de ce, dar prostia pare mai evidentă când e zăpadă (poate prin comparație). Un muncitor care curăţa macazul din faţa depoului și un vatman care schimba un alt macazul au fost agresați de șoferi nervoși, care circulau (și ei) pe linia de tramvai. N-au fost doar înjurături, îmbrânceli, ci lovituri cu ranga.

• Un tânăr student (ca să nu-i spun matahală cu privire tâmpă, că sunt totuși o lady) voia să traverseze o stradă. Atunci! În momentul în care a ajuns el lângă bordură, nu peste 10 secunde, când se schimba culoarea semaforului. Așa că lejer, cu mâinile în buzunare și capul între umeri a început să traverseze. O mașină a încetinit, l-a lăsat să treacă (că nu te pui cu...), dar l-a claxonat ușooor, timid. Atât i-a trebuit pietonului! Dintr-o dată s-a răsucit pe călcâie, înjurând șofeul și tot neamul lui, spălându-i geamurile cu salivă proaspătă. De pe trotuar, două pietoance tuciurii au început și ele să-i felicite familia șoferului. Nu știu dacă din solidaritate cu bravul pieton sau doar din obișnuință.

Se trezește fratele meu într-o dimineață nespus de încântat și fuge la mama. (Era pe vremea când nu depășeam niciunul 1m înălțime.)
-Mamăă, mamăăă... să vezi ce am visat!
-Ce anume?
-Am visaaat... am visat un film întreg!!! Da' întreg, mamă!
-Și despre ce era vorba?
-Aaa... nu știu, că nu era tradus.

Parcă v-am mai spus că proiectul meu de diplomă are ca temă conversia unei fabrici de bere într-un centru cultural.

Tot documentându-mă pentru proiect, am ajuns -din greșeală- pe site-ul ”singurei reviste de cultura berii”.

Conceptul revistei e genial formulat:
Prima revista de Cultura Berii din Romania, BEEROCRACY, ce are drept slogan “Singura Revista de Cultura Berii Din Romania”.

Când bei bere și încerci să scrii despre ea... ideile s-ar putea să nu fie atât de inteligente cum par pe moment.

Autorul, Dan Pavel, spune ca a creat această animație pentru ”a inspira oamenii să gândească pentru ei înșiși”, sursa de inspirație fiind climatul politic actual și manipularea publicului de către mass-media.

Avem o psihologie superficială de popor care poate frige mititei pe orice Golgotă. (Octavian Paler)

[via]

Din seria nu sunt superstițios, dar dacă e de bine cred, în ajunul Bobotezei prințul consort a aflat de la tv că busuiocul pus sub pernă le ajută pe domnițe să-și viseze ursitul. Nici nu terminasem bine de glumit pe seama asta, că m-am și trezit cu busuioc sub pernă. ...Măcinat. La plic. Că altfel nu aveam. Degeaba am încercat să-i explic că nu funcționează așa, că trebuie o crenguță de busuioc sfințit... Și că mai trebuie să crezi.

Neah... n-am avut cu cine discuta. Așa că treci mândră și visează(-L).
A doua zi dimineață, nici nu făcusem bine ochi că a și sărit cu întrebări: Și?! Ce-ai visat?

A venit decembrie. Și în seara asta vine deja primul Moș- Moș Nicolae. Sper că ați fost cuminți, că altfel lustruiți ghetuțele degeaba.

Cum stați cu mult-prea-lăudatul spirit al Crăciunului/ al Sărbătorilor? E la locul lui? La mine e direct proporțional cu zăpada. Care (încă) nu e. Deci... și spiritu' suferă.

Cu toate astea, am împodobit deja vitrinele magazinelor în scopuri estetico-comerciale.

În spiritu' abia pomenit, zilele trecute mă oprește o doamnă pe stradă.

-Mă scuzați domnișoară. Vreau doar să vă întreb ceva.
Mă opresc, crezând că vrea să-i indic o stradă, o stație de autobuz, ceva.
-Sigur vă uitați la Antena de Suceava, nu?
-...nu.
-!!... Fruuumooooss. Cum așa?! Foarte RĂU!
Dacă aș putea reproduce tonul vocii ei, v-ați da seama de ce simțeam nevoia să-mi cer iertare pentru foametea din lume, copiii abandonați și cățelușii răniți. Nu-mi trecuse prin cap să-i spun că vin doar ocazional în Suceava.
-Păi... eu...
-Hai, lasă scuzele. Îți povestesc eu. 
-Bine, spun eu spășită. Era hipnotizantă.
-Noi derulăm în fiecare an o campanie, încercând să ajutăm copiii care...
-Aa... Cu bani nu pot să vă ajut, încep eu să-mi revin, amintindu-mi că nici bani de autobuz să ajung până acasă nu mai aveam.
-Aaa... atunci pa!
-...

Oi fi eu prea suspicioasă, dar doamna respectivă nu părea că strânge bani pentru nici un copil. Avea însă o putere de convingere... noroc că primea doar bani, că altfel (cine știe?) aș fi ajuns fără ghete și palton acasă.

P.S: Dacă ați fost cuminți anul ăsta, așteptând cadouri generoase de la Moși, eu aș zice să faceți niște obrăznicii. Și încă repede! Nu de alta, dar tocmai am văzut-o pe Monica Tatoiu la tv, cu un pulover împletit, cu reni, fulgi și moși. Și tare mă tem că ea va fi anul ăsta ajutorul lui Moș Craciun! Doar e calificată- am văzut cu toții că e omniprezentă.