If you're not prepared to look stupid, nothing great is ever gonna happen 
(tr.: Dacă nu ești pregătit să te faci de râs, nimic măreț nu ți se va întâmpla/vei face vreodată) 

...ca să citez din clasici. Din House (da, dr. House).

Cam asta ar trebui să învăț eu după ziua de azi. Ca să mă consolez. După ce am fost certată mai rău (și mult mai penibil) decât în clasa I, în fața clasei. 

Las' că cresc eu mare...

Deși sloganul de mai sus pare perfect arhitecți, am mai găsit câteva variante (nu le-am tradus, dar am încredere în voi în engleza învățată din filmele americane)

Architecture, we put the texture in the Art

Architecture, for when engineering is just not enough

Architecture, frozen music defrosted into Awesomeness

 Architecture, just like your mother said it would be, only more sad

Architecture, now with more glass

We do more Architecture before noon than you’ll do all year

Architecture, harder to spell than you’d think

Modern Architecture, stating the obvious since 1929

Architecture, where the math geeks went to make their “Art”

The few, the proud, the Architects

Architecture, you know, buildings and things

Architecture, bed, bath, and beyond

 Architecture, if it ain’t Wright, it ain’t wrong, am I right?

  Sursa text:

Am descoperit recent un blog- Coffe with an architect- cu și despre arhitectură, arhitecți, nopțile albe specifice... și multe alte subiecte amuzante si probabil interesante doar pentru cei din domeniu.
Să nu citiți toamna... un roman omonim. Nici chiar dacă uitați acasă o carte bună și la chioșcul de ziare din gară aveți de ales între Toamna și Răzbunarea lui nu-știu-cum. Decât... dacă veti neapărat să cădeți într-o depresie cu gust nordic.



Romanul lui Mons Kallnetoft se vrea a fi polițist. Eu însă n-am găsit urmă de suspans în el. Doar ploaie... care duce la depresie... care duce la alcoolism... și care mi-a amintit de nord-ul ploioso-depresiv unde am locuit și eu pentru o scurtă perioadă.

Toată atmosfera e gri- nuanțe de gri întinse și amestecate de o ploaie ce pare a fi fără sfârșit. Singurele pete de culoare sunt pelerinele lor de ploaie (de firmă sau nu)- galbene, verzi, albastre.

Aproape la fel de prezentă ca ploaia e Ikea. Dacă un personaj se întreabă cât e ora... se uită pe perete la un ceas Ikea. Dacă un alt personaj doarme intr-o camera jegoasă de hotel... se imaginează dormind pe o saltea confortabilă de la Ikea. Un apel misterios, format de la un telefon public, e dat (bineînteles!) din parcarea Ikea. Alte întâlniri (violente sau nu) se petrec în aceeași parcare.

Cred că pe copertă ar fi trebuit o atenționare- Acest roman conține plasare de produse... și cam atât.
Etichete: 4 comentarii | edit post
Ceva frumos, descoperit recent.

NBF-Metafora(Nisipul cald)


Pentru că același drum, parcurs de zeci de ori cu același tren, va fi diferit de fiecare dată. Iar uneori... ai noroc și dai peste oameni frumoși (și vorbăreeeți...). :)
Etichete: 0 comentarii | edit post
 

A fost chinuitor să văd acest film. Dar nu pentru că mi-ar fi displăcut atât de mult (din contra, chiar), ci pentru că l-am văzut cu atât de multe întreruperi, în două zile (la cinema, normal!),  încât n-a reușit să mă captiveze.
Dar nu e un film prost deloc; cel puțin imaginile cu aerul prăfuit al anilor '30 mi-au plăcut mult.

Iar pe Robert Pattinson... aproape că-l iert pentru Twillight.

Etichete: 2 comentarii | edit post
Am găsit aseară un pliant (folosit drept semn de carte) cu programul Sărbătorilor Iașului. Și pe aceeași pagină apăreau două forme ale aceluiași cuvânt: Iașul și Iașiul.

Cum e corect, de fapt?
Iașiul
Iașul
Iașii ?

Nu e un test. Mă întreb și eu, pentru că am întâlnit toate cele trei variante. Cine mă lămurește?
Nu puteam să vă dau toate detaliile despre vernisajul Red Bull- Art of Can, neavând poze convingătoare. Am găsit astăzi, din greșeala, câteva deosebit de sugestive, așa că reiau subiectul, pe scurt.

După îndelungi căutări a unei ținute potrivite evenimentului (nici prea-prea... nici foarte-foarte... dar formală totuși, după cum au cerut organizatorii), am ieșit din hotel- Athenee Palace Hilton, ca să dăm peste asta:
 ...un târg de produse traditionalo-naturalo-popularo-something, completat de un fel de petrecere câmpenească, cu tradiționalii mici, cu bere, kurtos, shawarma ...în fața Ateneului, lângă pavilionul Red Bull.

Să mergi la un vernisaj și să-ti completezi ținuta de seara cu un subtil parfum de mititei... de vis!

 ...oare ce îl învățam îi explicam povesteam aici? :P

Evelyn Evelyn "Have You Seen My Sister Evelyn" Music Video from Amanda Palmer on Vimeo.
Etichete: 0 comentarii | edit post
N-am rezistat tentației să nu fac și anul acesta o tradițională baie de mulțime. Așa că am fost la târg.

Dacă în anii trecuți produsele cele mai căutate au fost blănurile de oaie (albe sau roz, lățoase, cu forme ce mai sugerau încă răposatele proprietare patrupede și cu care n-am înțeles ce naiba făceau toți cu ele, de erau așa entuziasmați- Vaaaai, iubituleee... Uite! O blanitzăăă... Luăm și noi?), anul acesta am văzut peste tot pernuțe în formă de... sâni sau de oaie supraponderală. 

Un produs ”revoluționar” si omniprezent a fost ”Prințesa bucătăriei”. De fapt, era un produs pentru ”prințesa” din respectivul palat culinar. Un fel de cuțito-răzătoareo-something... cu care puteai curața, tăia, rade sau sculpta din legume floricele, copăcei, omuleți sau orice altceva ți-ar putea impresiona... prințul. În esență aceleași operațiuni pe care le poți face și cu un cuțit obișnuit, dacă ai ceva îndemânare. Dar deh... nu orice cuțit te ridică la rangul de prințesă, nu?

Printre puținele produse lucrate manual descoperite (și achiziționate) de la târg au fost niste superbi cercei din hartie (verzi, normal!), niste săpunuri aromate și doua vase din lut ars.
În rest, multe-multe-multe tarabe cu kurtos, castane prăjite, porumb fiert, turtă dulce, ciocolată de casă. Multe-multe zdrangănele argintii vandute de oameni tuciurii, produse specifice teleshoppingului (destinate tot ”prințeselor bucatariei”), niște plasme care nu erau plasme, ci... whatever, dar costau mii de euro (perfect pentru un târg!), oale, farfurii, curele...

La capătul tarabelor, spre sfârșitul nebuniei, era un moșuleț. Întinse o punga neagră direct pe trotuar și așezase acolo câteva jucărioare făcute de el- niște moriști făcute din sticle colorate de plastic, cu buline din hârtie, prinse pe niște bețe de bambus învelite în hârtie creponată. Mai vindea și niste ”mingiuțe” învelite în hârtie colorată și legate cu sfoară. Le vindea cu 1 leu.
Nu se plângea, nu cerșea, ci încerca să facă ceva.

Am apreciat ingeniozitatea și mi-a fost atât de drag de el... Dar și atât de milă...
Nici un copil răzgâiat nu se uita la jucăriile lui demodate. Nici un părinte nu părea că ar fi dat banii ”pe prostii”. Sper, totuși, să mă fi înșelat. Sper să fi strâns măcar câțiva lei. Pentru el ar fi contat oricât.
...Mi-a părut rău ca n-am luat mai multe de la el.

Împărțite în alte zone ale Iașului au mai fost: Sărbătoarea Vinului, Festivalul Dulceții și Sărbătoarea... Izmenelor ?!? (dacă e să mă iau după specificul produselor oferite- ciorapi, egări, papuci de casă și izmene).

Tramvaiele au renunțat pentru câteva zile la duhoa... mirosurile obișnuite pentru busuioc, mir sau tămâie. Asta ca să nu uităm, cu tot bâlciul, că o sărbătoream, de fapt, pe Sfânta Paraschiva.


La concertul aniversar, cu vedete de talie necunoscută (click pe imagine), n-am mai stat, ci m-am înghesuit cu toate pelerinele septagenare, în trenul spre casă. Așa că... nu vă pot da detalii despre tradiționalele pătrățele ale lui Alex Velea.
Poate la anu', dacă vedetele vor costa măcar cât scena... voi merge și la concert.
 ...e 15 octombrie.

Stau lângă foc și beau o ciocolată fierbinte.
Ninge ”ca-n povești”, cu fulgi mari și leneși, peste copacii încă înfrunziți și florile mele colorate. Încep să-l aștept pe Moș-Crăciun. Deja. Pe 15 octombrie.

Ceva... undeva... în Univers... s-a defectat.
Atunci când realitatea nu e pe măsura așteptărilor, ce ar trebui faci? Te mai lupți cu realitatea, mai speri sau îți adjustezi așteptările?
What's the grown up thing to do?

Simt că ar trebui să ma simt mai bătrână matură. Și nu mă simt.
Așa că, în zilele bune, mai sper. Și încă nu-mi ciunțesc aspirațiile.
...În zilele bune.
Desmond Morris spunea că lungimea fustei este un ”barometru economic”, dar în perioadele de declin economic nu se face economie de material, purtându-se fusta mini, ci, din contra, se adoptă ținute mai sobre și fuste mai lungi. Minijupa se poartă în perioadele de prosperitate economică.  

Moda femininã (dupã D. Morris, 1982/1986, 348)

Pornind de la aceasta corelație... care sunt tendințele actuale în modă?




Vă recomand să vizitați pavilionul Red Bull din Piața George Enescu (în fața Ateneului), pentru a admira lucrări ingenioase, dintr-un material neconvențional. Expozitia e deschisă publicului până pe 23 octombrie, iar lucrările sunt mult mai spectaculoase în realitate. Intrarea este liberă.
Enjoy it!
-Fe-meia... Unica... Inte-grame... Zia-re, re-viste...
-Telefoane, telefoane, telefoane...
-Se-minte... co-vrigei... bec rolz... avem.
-Buna seara. Legitimatiile dvs.
-Suc... apă minerală... bere cutie...
-Se-minte... co-vrigei... bec rolz...

zzzZZZZzzzz

...Și-am adormit. Cu gâtul strâmb, în poziții aproape acrobatice (capul pe masă, fundul pe scaun, picoarele pe un dâmb, sub geam), visându-mă încă în patul de la Hilton.

zzzZZZzzzzz
zzz
zzzZZzzz
zzzz

manele...  
flaaaiii laic iu du it... laic iu flaaiii... laic iu du it... laic a uaamăăăn... uaamăăăăăăn... 
manele...
(biiiiiiiiip biiip biip ...de cretini cu telefon mobil! E 4 dimineța!!! ...am urlat. În gând.)

zzzz
zz

...flaaaiii laic iu du it... laic iu... (biiiiiiiiiiiip biiiiip!!!)

zzzz
zZZzzz

... și după șapte ore chinuitoare... am ajuns.

Am fost la București, la vernisajul expoziției Red Bull Art of Can. Dar am făcut atâtea drumuri și am dormit atât de puțin în săptămâna ce tocmai s-a încheiat, încât amintirile dintr-o săptămână sunt amestecate în câteva zile, foarte lungi. Am remarcat asta vorbind despre ”aseara”, dar referindu-mă la seara de vineri.

Așa că... plec să mai dorm și vă povesc după ce și cum a fost. Sper sa nu mă trezesc miercuri/joi. (S-a mai întâmplat.)
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...