...din gradina noastra. Era eco. Avea 842g. ...Si-a fost delicioasa.


  • kynky - e cel mai popular termen prin care e descoperit blogul. Si ce dezamagire produce...
  • nuduri artistice - urmeaza in top imediat dupa kynky. Dar parca am mai avut discutia asta candva...
  • poze fata cu guma cand face baloane de 13 ani - Tot chestii kynky cautai, nu?
  • pot sa defocalizez imaginea ochi - Si de ce te lauzi? Dai meditatii?
  • am castigat un pachet de biscuiti 2b+c - Felicitari! Si eu. Si ai tai au gust de detergent?
  • baloanedesapun id - eeeh... Vrei sa ne cunoastem mai bine?
  • m-i sa urat cu binele - Si nu doar cu binele. Si cu limba romana te-ai cam pus rau.
  • ce se pune in compozitia pentru baloane de sapun - sampon, detergent de vase... putina imaginatie. Doar nu cautai un tutorial, nu?
  • mirosul vacantei - depinde de vacanta. Mergi la munte, la mare, in Vama?
  • curcubeu din baloane - ooo... casa de piatra!
  • baloane care creste poze - Stai sa inteleg. Te referi la asa ceva care creste sau... e tot ceva kynky?
  • how is it to kill someone - Nu stiu. Dar sper sa nu afli nici tu prea curand.
  • junkie povesti - Te pregatesti pentru o iesire cu gashka si vrei sa te lauzi?
  • priceput la toate - Roman adica?
  • cum este interviul erasmus - Nu stiu, am fugit de el. Dar se pare ca m-a ajuns din urma.
  • scufita rosie povestea slide show - Nu mai sunt nici cartile ce erau candva...
  • cum pot sa pun la o poza ceva ca sa fie artistic? - Upgradezi pozele pe facebook? Incerca in paint niste modificari discrete. Am vazut rezultate... interesante.
  • cum vad romanii europa - roz
  • pozitii artistice de pozat - Ochii mari, buzele tuguiate, un dejt in gura... and make love with the camera, fataa!
  • ca sa desenezo nud trebuie sa ai o tehnica buna - Nu neaparat. Depinde daca pastrezi/arati cuiva desenul dupa.
  • elvetienii mananca - ...putin. Am slabit 3 kg intr-o saptamana.
  • mi-a spus candva o tanti rea - Si mie mi-a spus. Dar hai sa nu mai credem toate 0tv-istele.
  • vacile mov din  elvetia- zburda liber pe toate cararile de munte pavate cu ciocolata. Serios!
  • ce sa pun la about me- Nimic. Si ai spus tot.
  • de ce creste iarba- ...o intrebare existentiala. E chiar mai buna decat de ce e cerul albastru.  
 ...N-am inteles niciodata de ce expresia asta e folosita cu sens peiorativ.
...mai bune decat piesele originale.





La intoarcerea din vacanta imaginea asta m-a convins ca (aproape) am ajuns ACASA (fotografie facuta din tren). Desi domnu' la bustu' gol e suficient de expresiv, remarcati, va rog, inchiderea balconului de deasupra lui.
Oare au pus ciment direct pe geamurile vechi ale balconului (de ramele metalice sunt inca vizibile)? ...Fascinant.

Si ca tot mi-am amintit de balcoane... inchide, deschise, triunghiulare... priviti aici frumusete de bloace in Iasi, in "oaza de liniste" rezidentiala (calea ferata e la nici 50 m)- Dream Village.
Cine nu si-ar dori un balcon triunghiular (sau doua)? Sa poti pune un ficus in colt si sa faci juma de pas sa fumezi pe balcon... Dreamy like! Bine, in tringhiul mic* nu incape un ficus, dar macar o begonie, ceva... Sa nu fim carcotasi, acum.
Primul semn ca blocuri au inceput a fi locuite... au aparut balcoane inchise! Adica... mai poti pune si tu un borcan cu muraturi in locul ficusului, nu?

*tringhiul mic a rezultat prin impartirea "frateasca" a unui triunghi mare, cu un panou de sticla. Dreamy...
In incheierea mini-serialului ma pregateam sa scriu cateva impresii despre olandezi.
Dar fotografia aceasta e atat de sugestiva...
Haga este sediul de facto al guvernului olandez, dar nu este capitala Olandei, rol desemnat prin constituție comunei Amsterdam. Haga este sediul parlamentului olandez (Staten-Generaal). Regina Beatrix a Olandei are reședința și biroul de lucru la Haga, iar toate ambasadele statelor străine sunt situate aici. De asemenea la Haga sunt situate Curtea supremă (Hoge Raad der Nederlanden) și Consiliul de Stat (Raad van State).

sursa: wikipedia

Frumos orasul, dar nu m-am indragostit de el. Simteam insa ca ceva e foarte diferit si nu intelegeam ce. Abia la mare am realizat: caramida! Nu mai erau atat de obsedati de caramida. Erau si cladiri tencuite si cladiri cu pereti cortina... (sa nu intelegeti acum ca nu-mi place caramida, dar si de inghetata preferata ma satur daca mananc prea mult...)
Intr-o piata ne-a intampinat un pescarus si ne-a amintit ca suntem aproape de mare. Credeam ca ne ureaza bun venit, dar zarindu-i incruntarea... ne-am amintit de filmul Pasarile.
Rosul de pe cioc... e sange? ...de la alti turisti care nu l-au hranit?

Am fost la Muzeul Echer. Si am intrat... si am intrebat cat costa... si ne-am numarat maruntisul (in gand)... si am zis... Neah! Uite ce expozitie frumoasa in aer liber!

 
 

Am fost si pe malul marii. Nu stiu cum se face, dar la o mare unde textilele nu sunt necesare n-am mai fost de pe la 8-10 ani. In schimb am fost la Marea Nordului, unde cei doar in tricou erau rebeli (altii aveau geci pe ei... in iulie). Eh... oricum nu-mi place sa ma prajesc pe plaja, asa ca a fost perfect pentru mine.
 eu la mare...
el la mare...
...noi la mare.
 

Cladiri oribile de birouri
 O straduta linistita, cu arbori batrani si vile cochete (ambasade de fapt)

 ...and that's all folks!
Amsterdam e un oras colorat, agitat, nebun, frumos. E un amestec cultural deosebit, cuprinzand peste 170 de nationalitati. Si asta pentru ca Amsterdamul a fost  mereu renumit pentru toleranta, liberul schimb, libertatea de exprimare.
Denumit si "Venetia nordului"- din motive evidente, e o destinatie europeana populara, in special pentru ca a doua limba vorbita e engleza si aproape orice olandez o vorbeste fluent (in Haga am conversat in engleza cu o batrana de 70-80 de ani).
 E agitat, e supra-aglomerat de turisti, dar sigur n-ai cum sa te plictisesti. Si dupa experienta din Eindhoven... calitatea asta am apreciat-o in mod special. Sunt prea multe de vazut, de facut, pentru a descoperi orasul intr-o singura zi. Dar noi fiind intr-o vacanta mai low-cost, ne-am permis sa stam doar doua zile: una frumoasa si una bosumflata (din motive neelucidate nici pana in prezent).

Ne-am cazat in Districtul Muzeelor, la Hotel Van Gogh, in apropierea muzeului omonim. Acesta a fost si singurul muzeu pe care l-am vizitat aici, desi oferta muzeografica a capitalei e foarte bogata (sunt peste 50 de muzee).
Recomand vizitarea muzeului, ce cuprinde cea mai mare colectie de tablouri ale pictorului. Puteti admira celebrul Almond Blossom sau Camera pictorului (atat tabloul, cat si o reconstituire a ei in marime naturala).
 
Un sfat pretios pentru a nu petrece mult timp in fata muzeului- la coada pentru bilete, ci in muzeu- admirand tablourile: 
peste drum de muzeu, la cca 50m (in partea dreapta, avand muzeul in spate) e un centru de informare turistica de unde puteti cumpara bilete sau pachete de bilete pentru orice muzeu din Amsterdam, la acelasi pret ca la intrare. Evitati astfel coada ce se formeaza in fata muzeului Van Gogh inca dinaintea deschiderii.

Un punct important de atractie e celebrul "cartier rosu" (Red Light District), cu coffe-shop-urile unde sunt legale drogurile usoare, vitrinele cu fete si tot felul de magazine, baruri, muzee tematice. Nici sa nu vrei sa-l vizitezi... n-ai cum sa scapi. E in centrul orasului, la 5 minute de gara centrala.
Desi planuiam sa trecem si pe acolo, nu era primul lucru pe lista. Vroiam sa ne plimbam intai prin centru, sa admiram arhitectura... dar dupa o curba gresita ne-am trezit in plin cartier rosu. Si daca tot am ajuns acolo...
In piata centrala- Dam Square, se afla Palatul Regal (folosit doar cateva zile pe an; in rest e deschis publicului), Biserica Noua -De Nieuwe Kerk (unde au loc nunti regale, recitaluri de orga, dar cel mai frecvent expozitii de arta), Muzeul Madame Tussauds si un monument, inspirat denumit Monumentul National.

Un alt sfat studentesc (adica pentru cei lefteri, ca noi): pentru a vedea interiorul bisericii fara a plati taxa de vizitare, intrati in magazinul de suveniruri de alaturi- e de fapt o incinta in interiorul acesteia. Puteti urca si la supanta, de unde aveti o priveliste mai buna, puteti urmari filmulete cu diverse nunti regale sau puteti admira o serie de tablouri expuse acolo.

Obositi de agitatia din centrul orasului, ne-am bucurat de o plimbare linistita de-a lungul numeroaselor canale ce il inconjoara, si am facut un tur al stradutelor mai mult sau mai putin comerciale, cu tot felul de buticuri inedite. Am gasit astfel cateva magazine de vis pentru mine: magazine doar cu genti -handmade sau de serie (tot in Amsterdam este si un muzeu al gentilor si posetelor), un magazin de cutii (am cumparat "doar" vreo 6) si un extraordinar magazin cu margele (rafturi intregi cu borcane pline cu fel de fel de margele- de vis!).
Pentru ca Amsterdamul nu inseamna doar arhitectura de secol XVII, un must-see pentru cei ce vor sa descopere si arhitectura contemporana e un cartier rezidential nou- Eastern Docklands, construit pe o serie de peninsule artificiale.
Vechi si nou in arhitectura
   
Barcelona- Imobil de locuinte
 
 Recunoasteti mustata?

Un pod pietonal face legatura intre doua peninsule ale cartierului. Cand l-am vazut lung, inalt (e in trepte si urca pana la 8 m deasupra apei) am simtit nevoia sa ne odihnim inainte de a-l trece. Si cum stateam noi si ne odihneam privind podul, vad o batrana maruntica ce se chinuia sa urce pe pod de pe malul opus. Abia, abia mergea, urcand cate o treapta si apoi facand o scurta pauza. Dupa ce a trecut de mijlocul podului si a inceput sa coboare spre noi, am vazut si motivul ce o chinuia pe biata batranica. Nu, nu era artrita. Cara o ditamai geanta pe roti cu cumparaturi, probabil plina cu cartofi (aliment de baza si pentru olandezi).
Pensionari neajutorati...
 

Desi amenintati ca va trebui sa 'biciclim' macar in Amsterdam, "ca esti in Olanda; altfel n-ai cum", noi ne-am cumparat un pass de 24 de ore pentru transportul public si ne-am descurcat foarte bine asa. Mai tarziu am vazut cativa turisti care se descurcau atat de jalnic pe bicicleta, de parca am fi fost noi (in 100 de m unul a cazut de 3 ori) incat ne-am felicitat pentru alegerea facuta.

Daca va spun ca din Amsterdam, in loc sa cumparam mushrooms, am luat doar marshmallows... ma credeti? ;)
Intrerup mini-serialul olandez cu o scurta intamplare ce mi-a marcat ziua de ieri si probabil multe altele ce vor urma.

Cu o zi inainte, un scurt schimb de replici intre mama si doi concetateni mai bronzati a facut-o pe aceasta sa incheie conversatia cu "La revedere!... mama voastra de tigani ***" (dupa ce ei erau deja departe) La care eu am sarit ofensata, de parca mi se adresase mie sau unei persoane apropiate. Cum poate sa spuna asta? Ca nu i-au facut ceva asa de grav... De ce generalizeaza? De ce ii considera pe toti asa? De ce le atribuie asemenea adjective? Ca pe mine nu m-a invatat asa... Si alte bla-bla-uri naive de felul acesta.

Dar Universul a tinut sa-mi dea o lectie.
A doua zi, intra in magazin alti 3 africani- clienti fideli ai produselor ieftine din magazinul unde lucrez (jobul meu de vara...). Dupa ce-au cumparat cateva produse alimentare, au inceput sa-mi ceara produse ce erau in partea din spate a magazinului, departe de casa de bani. N-am cazut in plasa (din prima), pentru ca le stiu multe dintre metode. I-am chemat si pe ei cu mine in spate, de fiecare data. Doar ca... in timp ce (2 secunde) m-am intors sa iau un sapun de pe raft, tiganca cu copilul in brate era deja in fata si iesea din magazin. Am avut alt client si abia dupa 1-2 minute am ajuns la casa de bani, pe care am gasit-o trasa de la locul ei, si... cu mai putini bani in ea. Normal ca tiganii nu se mai vedeau nicaieri cand am iesit eu afara, dupa ei.

Nu eram atat de suparata pe ei ca m-au furat, cat imi era de ciuda pe mine si pe ideile mele de incredere, toleranta, nediscriminare...

Si... tocmai cand ma linistisem dupa respectiva intamplare, intra in magazin doi copii tuciurii de la centrul de plasament. (nici pe ei nu-i discriminez discriminam; copiii sunt copii) Si vin la mine cu Sar'mana, doamna! Ne schimbati si noua niste bani? Va dam de 1 leu si ne dati unul de 5 lei. Eu... sigur, va schimb. Dar iau banii sa-i numar intai. Si cand ii iau in mana... ce vad? 3 din banii de "1 leu" erau de fapt bani de 10.000 lei, care aveau acelasi verde si erau decupati la dimensiunea bancnotelor de 1 leu, apoi ascunsi intre 2 bancnote adevarate.
AAA... am turbat! Vroiau sa ma fure doar cu 3 lei, dar gestul conteaza, nu?
Nu, doamna! Noi i-am gasit pe strada asa! Nu stiam ca nu sunt buni! Da, sigur!!

Mai tarziu, in drum spre acasa, am trecut pe langa un batran care, povestind o intamplare cu niste tigani, ii injura cu sete. In mod normal m-as fi revoltat. Ca nu sunt toti la fel... ca bla-bla... Acum... am participat afectiv la fiecare cuvant urat pe care eu nu as fi indraznit sa-l pronunt, dar respectivul il spunea cu patima.

Mama lor... la toti!

UPDATE: Azi a intrat in magazin o gasca de 10 tigani, care de care mai agitati si mai grabiti sa cumpere primii, incercand (si nereusind) sa ma zapaceasca.
Mi s-a dus vestea in satra ca-s proasta si pot fi furata usor? Gata. De azi am devenit rasista.
Pentru ca Olanda e atat de mica, in maxim 4 ore de mers cu trenul o poti parcurge dintr-un capat in altul (trenurile circula din ora in ora sau chiar mai des, iar ultimele trenuri sunt pana la 2,3 noaptea). Asa ca noi ne-am instalat cam abuziv in Eindhoven si am facut rezervari pentru hostel doar in Amsterdam. Celelalte orase le-am vizitat fiecare in cate o zi. Si de dimineata pana la 11 seara (cand incepea sa se intunece), am avut timp suficient pentru plimbari si impresii. Plecam dimineata inarmati cu sandwich-uri (aparent mancarea olandeza traditionala) si ne intorceam cand nu ne mai simteam picioarele.

Am vizitat Olanda in cel mai ne-olandez mod posibil. Ei au programe rigide si bine stabilite pentru mai toate activitatile zilnice (inclusiv vizitele la bunici, iesiri cu prietenii etc.), atent notate cu zile/luni inainte in agendutele lor (pe care le au incepand de la 10-12 ani).
Noi... in functie de ce visam noaptea, ne hotaram unde sa mergem in ziua respectiva.
Asa se face ca am ajuns in Utrecht, in loc sa mergem intr-o rezervatie naturala cu olandezii (cu bicicletele, normal!!).
Dupa un popas de-un sandwich in curtea interioara a unei manastiri (amenintata si ea sa fie desfiintata precum altele si poate transformata in bar, biblioteca sau orice altceva necesar in zona) am parasit centrul istoric al orasului si ne-am indreptat spre campusul universitar. Ca deh... ca niste studenti arhitecti ce suntem am vrut sa vedem si ceva arhitectura contemporana.
 

Si am mers... si am mers... si am mers... si in trecere am vazut casa Schroder...

si am mers... si am mers... si am mers... si am injurat-o in gand pe don'soara de la punctul de informare turistica care ne-a spus ca nu e departe... si am mers... si am mers... si am iesit din harta data de la punctul de informare... si am mai mers... si am mai mers... si dupa cateva ore am ajuns.

Campusul era ca un mini-orasel... in care pasteau oile. 
Imi pare rau ca dupa efortul de a ajunge acolo n-am facut poze mai multe si mai reusite. In primul rand pentru ca eram prea obosita sa mai tin si aparatul foto in mana si apoi pentru ca cineva (yeah, you) a luat in excursie obiectivul gresit.

Dupa vizita in campus ne-am desteptat putin (probabil ne-am molipsit de acolo) si ne-am intors in centru cu autobuzul. Ne-am plimbat aiurea pe stradute, cu nasurile lipite de vitrinele unor magazine haioase, pe poduri si de-a lungul canalelor si ne-am bucurat de farmecul orasului. Casutele insiruite de-a lungul canalelor sunt mai dragute decat orice magneti de frigider a-ti putea gasi. Fiecare casuta are un stil aparte, o anumita culoare a caramizii, a tencuielii sau a obloanelor, creand insa o imagine unitara impreuna cu celelalte. (Cred ca asta nu mi-a placut in Eindhoven- casele insiruite erau toate la fel).
Canalele sunt navigabile, iar pe malul lor, la nivelul apei, gasesti din loc in loc baruri, restaurante, magazine sau hamace si leagane. Sunt multi turisti (inclusiv romani care se cred singuri acolo), fara a fi insa nebunia din Amsterdam. Ai loc sa te plimbi, sa respiri si sa te bucuri de un oras frumos.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...