În primul rând, ai nevoie de o anumită stare pentru a viziona acest film. Dacă îți dă târcoale astenia de toamnă, s-ar putea sa pici și mai adânc în depresie. Dacă simți că iubești prea mult viața, în general, s-ar putea să izbucnești în râs la scenele slow-motion de la început; cunosc eu un caz (”Ha-ha-ha... plouă cu păsări moarte?!”)
Filmul lui Lars von Trier tratează subiectul Apocalipsei; însă nu în stil hollywoodian- o dramă colectivă și o isterie generală, ci ca pe o dramă mai intimă, urmărind reacțiile unei singure familii în fața inevitabilei morți.
Apocalipsa minimalistă a lui von Trier (cum e numită) va fi provocată de coliziunea Pământului cu o altă planetă, numită Melancholia. Reacțiile celor două surori sunt opuse și pe alocuri exagerate (dar cine știe cum e firesc să te porți în fața morții?). Justine e ”melancolică” (ca însăși regizorul filmului) și e calmă, apatică chiar, știind că vor muri toți. Dar nu pare a regreta acest lucru, pentru că oricum ”pământul e rău” și merită acest sfârșit. Claire e prototipul persoanei obișnuite, care devine disperată, isterică, ea având ceva de pierdut- un copil.
E un film sensibil, expresiv vizual, dar uneori mi s-a părut exagerat, lungit și prea ”căutat” să fie un film de artă ”european”. Previziunile de la început- imaginile în slow-motion pe muzica lui Wagner, reprezintă esența filmului și cea mai frumoasă parte din el. Restul... e depresie.
Și pentru că filmele astea ”de artă” stârnesc controverse, să vedem ce au avut și alții de zis.
În concluzie: este un film foarte bun, Lars von Trier este, cum se spune,"genial", actorii sunt excepţionali, mai ales Dunst şi Gainsbourg. Nu este un film uşor, de exemplu m-am săturat să ascult întrebări de genul: "Ce se întâmplă?Dar ce se întâmplă" sau exclamaţii precum -scuzaţi indiscreţia-: "Şi-o trag?Şi-o trag!!Ba nu..Da' DE CE NU?!". Mda, sunt exasperată.
Dacă vreți să vă distrați și cu alte păreri, vedeți aici.
Pentru a citi ce spune regizorul despre propriul film, intrați aici.
Filmul lui Lars von Trier tratează subiectul Apocalipsei; însă nu în stil hollywoodian- o dramă colectivă și o isterie generală, ci ca pe o dramă mai intimă, urmărind reacțiile unei singure familii în fața inevitabilei morți.
Apocalipsa minimalistă a lui von Trier (cum e numită) va fi provocată de coliziunea Pământului cu o altă planetă, numită Melancholia. Reacțiile celor două surori sunt opuse și pe alocuri exagerate (dar cine știe cum e firesc să te porți în fața morții?). Justine e ”melancolică” (ca însăși regizorul filmului) și e calmă, apatică chiar, știind că vor muri toți. Dar nu pare a regreta acest lucru, pentru că oricum ”pământul e rău” și merită acest sfârșit. Claire e prototipul persoanei obișnuite, care devine disperată, isterică, ea având ceva de pierdut- un copil.
E un film sensibil, expresiv vizual, dar uneori mi s-a părut exagerat, lungit și prea ”căutat” să fie un film de artă ”european”. Previziunile de la început- imaginile în slow-motion pe muzica lui Wagner, reprezintă esența filmului și cea mai frumoasă parte din el. Restul... e depresie.
Și pentru că filmele astea ”de artă” stârnesc controverse, să vedem ce au avut și alții de zis.
Filmul e o drama dinaia penala boring, despre fata asta emo cu o
boala depresiva care nu stie ce vrea de la viata si atinge topicuri ca
regretul, nesiguranta, indecizia bla bla bla. Da! E un poem vizual, dar
mie nu-mi plac poeziile.
La fel. Poate e un film pentru oameni mai batrani sau ceva de genu,
fiindca eu nu am inteles mare lucru, adica da frumos jucat Kristen dar
atat! Coloana sonora m-a inspaimantat sincer, nu mi-au placut scenele
fiindca erau toate taiate si puse impreuna, asta e parerea mea nu cred
ca este un film exceptional, poate unii dintre voi zic ca este genial
dar asta doar pentru ca au vazut ca toti il lauda, insa nu e pe genul
meu si nu mi-a placut!
"But I tried, Claire." spune cu ochii inlacrimati Justin (Kirsten Dunst)
"You did. I know you did." ii raspunde sora ei, Claire (Charlotte Gainsbourg)
Cam asta e sentimentul cu care am ramas dupa ce am vazut "Melancholia", Lars von Trier a incercat .. si il cred, filmul arata bestial .. uneori .. si intentia in general e buna dar povestea pentru un film de 2 h este foarte subtire
"You did. I know you did." ii raspunde sora ei, Claire (Charlotte Gainsbourg)
Cam asta e sentimentul cu care am ramas dupa ce am vazut "Melancholia", Lars von Trier a incercat .. si il cred, filmul arata bestial .. uneori .. si intentia in general e buna dar povestea pentru un film de 2 h este foarte subtire
Lars von Trier? Toti hipsterii sunt invitati la film! Nu va uitati
palariile "cool", barbile neglijente (ei, da...) si esarfele "chic" -
scafarliile neimpanate in acest mod vor fi intoarse de la usa
cinematografului si trimise frumos acasa.
Dupa vizionare, neaparat explicati muritorilor de rand in mod exhaustiv, de cate ori aveti ocazia, cam ce a vrut domnu' regizor von Trier sa transmita printr-o simbolistica absconsa, dar atit de incantatoare, desigur...
Dupa vizionare, neaparat explicati muritorilor de rand in mod exhaustiv, de cate ori aveti ocazia, cam ce a vrut domnu' regizor von Trier sa transmita printr-o simbolistica absconsa, dar atit de incantatoare, desigur...
Tocmai ce am văzut filmul şi mi-a plăcut foarte mult. (...) Această disperată speranţă în salvarea vieţii
este prezentă, deci filmul m-a făcut să meditez asupra câtorva lucruri. (...) Mă întreb şi de ce încercăm să îl protejam pe cel mic,cel
inocent -copilul- atât de mult de inevitabil..
(...)Stadiul final: acceptarea. Şi noi ar trebui să acceptăm acest lucru. O spun acum, pe faţă: o sa murim,la un moment dat. Punct.
În concluzie: este un film foarte bun, Lars von Trier este, cum se spune,"genial", actorii sunt excepţionali, mai ales Dunst şi Gainsbourg. Nu este un film uşor, de exemplu m-am săturat să ascult întrebări de genul: "Ce se întâmplă?Dar ce se întâmplă" sau exclamaţii precum -scuzaţi indiscreţia-: "Şi-o trag?Şi-o trag!!Ba nu..Da' DE CE NU?!". Mda, sunt exasperată.
ma rog e un film cam plitisitor si eu nam itales nimic !!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Pai, ce sa zic, chiar n-am ce sa zic:). M-am uitat la el, am
inteles pe alocuri ce vrea domnul asta sa zica (nu in totalitate), dar
mi-e greu sa-l apreciez ca pe un film de neuitat
O noua abordare a apocalipticului dar de data aceasta cu o
infatisare artistica superba, ca o oda inchinata “fortelor superioare”,
un poem sumbru dedicat omului.
nu va mai dati interesanti!!!!
filmul e mult mai slab decat ma asteptam
filmul e mult mai slab decat ma asteptam
Dacă vreți să vă distrați și cu alte păreri, vedeți aici.
Pentru a citi ce spune regizorul despre propriul film, intrați aici.
Mie imi place Lars von Trier si imi da tarcoale de mult :) Dogville si Breacking the waves sunt doua dintre filmele mele preferate. Doar cu Antichrist am avut ceva probleme... nu am reusit inca sa trec de Prolog. Totusi, stiu ca intr-o buna zi il voi vedea cap coada :) Inca nu am vazut nici Melancholia, dar doar din lipsa de timp. Oricum, e pe lista :)