În mândra noastră capitală voiam să-mbinăm utilul cu plăcutul. Adică să-i facem o surpriză unei prietene dragi și să vizităm niște fabrici într-un tur organizat. Dar noi i-am făcut surpriza că venim la ziua ei, iar ea ne-a făcut surpiza că... pleacă din București. Perfectă sincronizare!
În cadrul programului Patrimoniul industrial ca resursă, realizat în parteneriat de către AIR-Asociația pentru Arheologie Industrială din România, cu Asociația Zeppelin, am participat la un tur ghidat prin șase ansambluri industriale din zona Filaret-Rahova:
-Uzina electrică Filaret
-Hesper S.A. (fostă Steaua Roșie, fostă uzinele Wolff)
-Fabrica de chibrituri
-Fabrica de Timbre
-Palatul Bragadiru
-The Ark- Bursa mărfurilor creative (Vama București Antrepozite- Bursa Mărfurilor)
Întregul tur a fost foarte bine organizat și am avut ocazia de a vizita niște clădiri în care nu am fi avut acces altfel.
Și dacă vă întrebati de ce ar vrea cineva să viziteze o fabrică veche, să încerce să facă ceva (altceva) cu ea, în loc să o demoleze... voi lăsa cuvintele doamnei arh. Irina Iamandescu să vă răspundă:
În cadrul programului Patrimoniul industrial ca resursă, realizat în parteneriat de către AIR-Asociația pentru Arheologie Industrială din România, cu Asociația Zeppelin, am participat la un tur ghidat prin șase ansambluri industriale din zona Filaret-Rahova:
-Uzina electrică Filaret
-Hesper S.A. (fostă Steaua Roșie, fostă uzinele Wolff)
-Fabrica de chibrituri
-Fabrica de Timbre
-Palatul Bragadiru
-The Ark- Bursa mărfurilor creative (Vama București Antrepozite- Bursa Mărfurilor)
Întregul tur a fost foarte bine organizat și am avut ocazia de a vizita niște clădiri în care nu am fi avut acces altfel.
Și dacă vă întrebati de ce ar vrea cineva să viziteze o fabrică veche, să încerce să facă ceva (altceva) cu ea, în loc să o demoleze... voi lăsa cuvintele doamnei arh. Irina Iamandescu să vă răspundă:
În ultimii ani suntem martorii, deseori pasivi, ai dispariției din peisajul urban al României a unor mărturii istorice importante pentru identitatea orașelor noastre. Enorme situri industriale depășite tehnic sunt „eliberate de construcții”, instalații tehnice sunt date la fier vechi, structuri industriale impresionante sunt spoliate, căi de transport sunt abandonate, cartiere ”de fabrică” sunt mutilate. (...)
Discutăm de calitatea tehnică și arhitecturală a unor astfel de construcții- cu deschideri ample de travei, șarpante metalice și luminatoare elegante, structuri impresionante din beton- în care deseori s-au experimentat soluții structurale sau procedee tehnice de pionerat. Expresia arhitecturală, deși secundară în programul industrial, nu este mai puțin interesantă, având uneori puternice caractere neoclasice, neorenascentiste, neogotice, art-nouveau, demonstrând un nivel de cultură ridicat al celor ce le-au realizat și o dorință de a proba prestigiul firmei și prin calitatea clădirilor. (...)
Ar trebui să reușim să privim arhitectura industrială veche nu doar ca pe o problemă, ci și (în primul rând) ca pe o resursă: o resursă pentru o dezvoltare urbană inteligentă și echilibrată, o resursă de prestigiu și o resursă pentru profit.
Enregistrer un commentaire