O noua zi, un alt ghid: Claudine- o figura de femeie. E judecatoare si a calatorit mult la viata ei- a schiat in iulie in Alaska, a fost la Polul Nord, a vazut Hymalaya, dar nu s-a incumetat sa-i si urce, a ajuns chiar si in Sahara (si Iulia... a zis ca a fost frumos acolo; era ceva special).
Cu ea m-am plimbat prin imprejurimi. Am urcat niste serpentine cu emotii (e foarte dragut cand te intalnesti in curba cu un camion- pe un drum lat de 3m, iar pe o parte ai padurea si pe cealalta o mica prapastie), ca sa luam pranzul in varf de munte, la un local traditional.
Am schimbat apoi varful, ca sa
cumparam niste branza. Dar la Fruitieres de Nyon, era siesta- toata lumea dormea: si oamenii, si purceii, pana si cainele de paza. Asteptand desteptarea ne-am plimbat prin imprejurimi si am admirat peisajul, numai ca, fiind foarte cald, nu am avut o mare claritate. Se vede totusi lacul, cu muntii in spate, si Mont-Blanc-ul inconjurat de nori de zapada, Lausanne-ul si Geneva, cu celebrul jet de apa.
cumparam niste branza. Dar la Fruitieres de Nyon, era siesta- toata lumea dormea: si oamenii, si purceii, pana si cainele de paza. Asteptand desteptarea ne-am plimbat prin imprejurimi si am admirat peisajul, numai ca, fiind foarte cald, nu am avut o mare claritate. Se vede totusi lacul, cu muntii in spate, si Mont-Blanc-ul inconjurat de nori de zapada, Lausanne-ul si Geneva, cu celebrul jet de apa.
Am gasit si o gasca de Milkci, care pasteau in nepasare. N-avea nici una coarne, pentru ca aici le sunt taiate, sa nu fie un periculoase, in schimb compensau cu clopotele imense de la gat.
Poate ca o fi aerul, altitudinea de vina, dar aici pe la ora 8,9 sunt deja epuizata. Ma lupt cu mine ca sa mai rezist cateva ore si sa scriu ce-am mai facut.
văcuţa mov e bavareză nu eleveţiană
hmm... stiu ca a fost creata de Philippe Suchard, care era elvetian. Daca nu ma insel si rasa ei e tot elvetiana.
deci... de ce ar fi milka bavareza? :)