Cum cele mai bune hotarari sunt cele spontane... luni, foarte de dimineata, pe la 1, ne-am hotarat sa mergem din nou la mare. Fara gasca mare de data asta... doar noi, ca fetele. :)
Pana am stabilit unde anume sa mergem, am facut bagajul... se facuse deja tarziu. Am dormit doar cateva ore pana la 6.
Iulia fusese deja in Calais si ne bazam pe cunostintele ei... caaare nu prea ne-au ajutat pana nu ne-am uitat serios la harta.
Pe plaja efectiv am ajuns dupa 10... dar suficient de devreme incat sa o inauguram noi saptamana asta si sa gasim inca gunoaiele ramase acolo din weekend.
Dar n-a fost asa rau. O plaja ceva mai goala imi place... pentru ca nu baile de multime ma intereseaza.


Oamenii fara ocupatie, care se plimbau luni dimineata pe plaja, erau cativa pensionari, o grupa de gradinita cu doua educatoare si noi. :D ...plus doi caini... minunati!!! Mai ales unul.. nebun rau... care alerga cu atat entuziasm prin apa, de nu-mi venea a crede! Era fericit ca mine... data trecuta cand am revazut marea.

Pe la 12 am terminat cu lenevitul la soare, ca sa nu ne mai parlim ca data trecuta. Dar plaja abia atunci incepea sa se aglomereze.

Eeh... si unde sa mergem noi de aici?? Hai pe ponton!... sa mergem pana la farul ala... sa vedem... marea. Poate o fi... mai albastra de acolo. Proaaasta idee!!
Pe la mijlocul lui deja incepusem sa ne prindem ca n-aveam ce cauta acolo... daca nu eram barbati si n-aveam o undita in mana. Dar era prea tarziu sa ne intoarcem. Asa ca... am ocolit undite, priviri, ne opream din metru in metru sa lasam pescarii sa lanseze mulinetele pe deasupra capetelor noastre, ne-am abtinut cat am putut interjectiile putin panicate... si am ajuns la far. Unde.. nu era nimic interesant. Parcursul fusese toata frumusetea! Noi si doua turiste, trecute bine de prima tinerete, eram... fetele de acolo. Dragut!

De un singur lucru eram multumita ca l-am facut. Mi-am inchis camasa inainte de a merge acolo... sa nu para ca iesisem si eu la... pescuit. :)

Din pacate nu ne-am balacit suficient, pentru ca apa era cam rece (deah!...e Marea Nordului... sau o fi a Manecii? Calais cred ca e undeva intre ele), plus ca erau o multime de meduze... peste care Iulia salta cu delicatete. :P
Am citit, am povestit din tineretile nu foarte indepartate, am mancat grisine cu inghetata, am desenat (bine... Iulia a desenat... eu am comentat :D), am mai vizitat putin orasul  si ne-am intors epuizate... de parca trecusem marea inot.
Oricum, a fost frumos... asa cum ies doar lucrurile neplanificate. Am mai iesit putin din Lille, orasul asta de care am inceput sa ma plictisesc.
Din pacate, mai trebuie sa stau o saptamana aici, si cum Iulia impacheteaza de zor acum, pentru ca maine pleaca... cred ca gradul de plictiseala va atinge cote alarmante. Sau... poate nu! :)

...la venire ...si la plecare.