Majoriatatea timpului de vacanta l-am petrecut in Madrid. Dar fiind un oras foarte mare, am alergat toata ziua... si tot mi s-a parut ca am vazut foarte putin din el.
E un oras baroc, intens decorat, cu multe statui pe acoperisul cladirilor inalte (au mania asta - a statuii in varf de bat).
Strazile sunt destul de inguste si aglomerate, iar cladirle inalte... ceea ce da uneori o senzatie de claustrare.
Orasul e insa frumos. Are farmecul lui aparte.
Dar primul lucru pe care mi-l amintesc din Spania... e cerul ala ireal de albastru. Cer pe care n-am nici o sansa sa-l regasesc in nordul mohorat in care m-am intors.
In prima zi petrecuta in Spania, am prins un targ de wanna-be handmade. Majoritatea erau chinezarii... au inceput sa imite si hand-made-urile. Dar erau si cateva lucrusoare dragute.
Insa, cel mai mult mi-au placut niste "zani"- cum le-am spus noi prima data. Erau 7 nebuni, cu urechi de elfi si haine colorate, care se plimbau printre tarabe si cantau din cimpoaie, tobe... Si le facea atat de mare placere sa cante, sa faca spectacol! Aveau o buna dispozitie molipsitoare!
Artistii... si spectatorii
Parc de Retiro
... cu cei mai pufosi copaci.
Palacio del cristal ( varianta spaniola pentru Crystal Palace).
Parea o catedrala de sticla.
In Gradina botanica.
Multe lalele...
... si oameni obositi de atata plimbare.
Si o expozitie de instalatii "in echilibru". Unele erau chiar foarte mari si grele, dar daca le atingeai se miscau, ramand in echilibru intr-un singur punct. Andy isi facuse o pasiune pt "zgaltait" toti copacii si omuletii din metal.
O instalatie cu hartile tarilor din Europa.
Se poate observa pozitia Romaniei...
si... sa zicem... a Frantei.
Caixa Center- Jean Nouvel
Gara Atocha
...cu o gasca de testoase.
Muzeul Reina Sofia- vedere de pe terasa.
Am vazut multe tablouri celebre acolo. (Dali, Picasso, Goya, Miro etc.).
E un oras baroc, intens decorat, cu multe statui pe acoperisul cladirilor inalte (au mania asta - a statuii in varf de bat).
Strazile sunt destul de inguste si aglomerate, iar cladirle inalte... ceea ce da uneori o senzatie de claustrare.
Orasul e insa frumos. Are farmecul lui aparte.
Dar primul lucru pe care mi-l amintesc din Spania... e cerul ala ireal de albastru. Cer pe care n-am nici o sansa sa-l regasesc in nordul mohorat in care m-am intors.
In prima zi petrecuta in Spania, am prins un targ de wanna-be handmade. Majoritatea erau chinezarii... au inceput sa imite si hand-made-urile. Dar erau si cateva lucrusoare dragute.Insa, cel mai mult mi-au placut niste "zani"- cum le-am spus noi prima data. Erau 7 nebuni, cu urechi de elfi si haine colorate, care se plimbau printre tarabe si cantau din cimpoaie, tobe... Si le facea atat de mare placere sa cante, sa faca spectacol! Aveau o buna dispozitie molipsitoare!
Artistii... si spectatorii
Parc de Retiro
... cu cei mai pufosi copaci.
Palacio del cristal ( varianta spaniola pentru Crystal Palace).Parea o catedrala de sticla.
In Gradina botanica.Multe lalele...
... si oameni obositi de atata plimbare.
Si o expozitie de instalatii "in echilibru". Unele erau chiar foarte mari si grele, dar daca le atingeai se miscau, ramand in echilibru intr-un singur punct. Andy isi facuse o pasiune pt "zgaltait" toti copacii si omuletii din metal.
O instalatie cu hartile tarilor din Europa.
Se poate observa pozitia Romaniei...
si... sa zicem... a Frantei.
Caixa Center- Jean Nouvel
Gara Atocha
...cu o gasca de testoase.
Muzeul Reina Sofia- vedere de pe terasa.
Am vazut multe tablouri celebre acolo. (Dali, Picasso, Goya, Miro etc.).Atat de celebre incat nici nu le-am facut poze, pentru ca n-avea rost.
Sala unde era expusa Guernica era singura unde n-aveam voie sa facem poze. Trebuia sa stai la coada ca sa o vezi si lumea se calca in picioare ca sa ajunga in fata.
Imi vine greu sa cred ca toti acei oameni stiau despre ce e vorba in tablou... si nu auzisera doar de un tablou mare, celebru si scump, gandindu-se ca trebuie sa bifeze si asta in excursia prin Madrid.
Sala unde era expusa Guernica era singura unde n-aveam voie sa facem poze. Trebuia sa stai la coada ca sa o vezi si lumea se calca in picioare ca sa ajunga in fata.
Imi vine greu sa cred ca toti acei oameni stiau despre ce e vorba in tablou... si nu auzisera doar de un tablou mare, celebru si scump, gandindu-se ca trebuie sa bifeze si asta in excursia prin Madrid.
Enregistrer un commentaire