Din seria nu sunt superstițios, dar dacă e de bine cred, în ajunul Bobotezei prințul consort a aflat de la tv că busuiocul pus sub pernă le ajută pe domnițe să-și viseze ursitul. Nici nu terminasem bine de glumit pe seama asta, că m-am și trezit cu busuioc sub pernă. ...Măcinat. La plic. Că altfel nu aveam. Degeaba am încercat să-i explic că nu funcționează așa, că trebuie o crenguță de busuioc sfințit... Și că mai trebuie să crezi.
Neah... n-am avut cu cine discuta. Așa că treci mândră și visează(-L).
A doua zi dimineață, nici nu făcusem bine ochi că a și sărit cu întrebări: Și?! Ce-ai visat?
Neah... n-am avut cu cine discuta. Așa că treci mândră și visează(-L).
A doua zi dimineață, nici nu făcusem bine ochi că a și sărit cu întrebări: Și?! Ce-ai visat?
Chiar! Ce ai visat! Eu in noaptea aia nu am visat niciodata, sau ma rog, nu imi aduc aminte ce am visat!
Pai am uitat pe loc! ...in clipa in care a intrebat. :))
...de visat, am visat. Asa am ramas cu senzatia. Dar cine stie ce si mai ales pe cine?! :)
Superstitia cu busuiocul sub perna n-am mai incercat-o. In schimb, circula alta cand eram eu in generala- biletele cu nume sub perna, in noaptea de Sf. Andrei. Dimineata extrageai un biletel... si vedeai care dintre cunoscuti (sau nu) iti este ursit. :D