Cand eram eu mica era o bucurie pentru mine sa ma imbolnavesc si sa raman acasa, in pat, cu room-service :) si telecomanda in mana. (licenta poetica: ca n-aveam telecomanda pe-atunci si trebuia sa ma intind pana la televizor sa schimb canalul; iar asta cand deja aveam mai mult de unul in romana).

Probabil motivul bucuriei era chiulul (motivat) de la scoala si nu neaparat emisiunile de la TV.

Dar acum... sa ramai (de voie-de nevoie) duminica dupa-amiaza, in pat, in fata televizorului... a devenit un chin. Cu tot cu telecomanda, cu tot cu cele n-spe canale pe cale le-am 'rasfoit' de 10 ori inainte sa ma las pagubasa.

Ce noutati am aflat (si tin sa le impartasesc si cu altii):

-Mitropolia Moldovei si Bucovinei construieste doua biserici ortodoxe in... Tanzania. Asta dupa ce in zona respectiva "s-a depistat" (de parca ar fi fost o molima) dorinta localnicilor de a se converti la ortodoxie.

-O poza cunoscuta m-a facut sa ma opresc pe un canal ce imi promitea "Adevarul despre Eminescu", apoi tot el, in loc sa-mi spuna, ma intreba ce cred eu: daca Titu Maiorescu l-a omorat sau nu pe Eminescu. N-am raspuns, ca n-am fost de fata. Si oricum ne invarteam prin cercuri diferite. Nu ne-am cunoscut personal.

Deja imi faceam mustrari de constiinta ca nu stiu mai multe despre subiect. Dar m-a linistit vestea ca imediat dupa alegerile urmatoare, Eminescu va fi dezgropat si reingropat intr-un sicriu de argint, intr-o biserica special construita pentru el, in incinta unui muzeu special construit pentru aceasta, in capitala special construita... sau asta nu?

-O tanara s-a sinucis. Nu se stie motivul. In schimb jurnalistii au tinut sa precizeze ca fata "facea parte dintr-un grup unde se asculta muzica rock". Evident deja, nu?

In urma cu cativa ani, cand alti inteligenti jurnalisti (sau o fi fost aceiasi?) au prezentat portretul robot al unui iemo, ca purtand tenisi, genti 'pe-o parte' si o atitudine non-conformista... lumea era confuza; eram intrebata pe strada daca sunt emo.

Acum, dupa noua revelatie, astept, din nou, sa fiu strigata pe strada sinucigasa.

Si o asemenea seara reusita nu se putea incheia decat cu festivalul international de muzica usoara de la Braila... Cum altfel?