N-am o regula dupa care caut/gasesc sau ma “impiedic” de un film. Pur si simplu dau peste ele sau dau ele peste mine, vad o imagine sau ascult o melodie care imi place, de la unul ajung la altul si tot asa... intr-o continua miscare browniana.

Asa ca, pentru ca mi-a placut Everything is Illuminated, am cauta alte filme in care a jucat Eugene Hutz (macar atat, ca la concertul Gogol Bordello tot nu merg). Nu am gasit prea multe, dar am gasit unul ce are un personaj inspirat de el- Wristcutters- A love story.

Filmul e la fel de bizar ca si titlul, dar intr-un mod surprinzator de placut. E vorba despre sinucigasi, dar fara a fi o pledoarie pentru a le urma calea. De altfel, cei care s-au saturat  de viata asta absurda de multe ori si aleg calea sinuciderii, ajung intr-o alta viata, unde totul e la fel, doar ca... mai rau, mai trist, mai absurd.

Personajul interpretat de Eugene se numeste... Eugene si e un cantaret care s-a sinucis pe scena, turnandu-si bauta pe chitara electrica. Nu stiu daca si acest detaliu e inspirat din viata lui (exceptand faptul ca ar fi mort), dar nu m-ar mira sa fi incercat asa ceva.

Cum era de asteptat, pe coloana sonora se gasessc piesele Gogol Bordello, iar urmatoarea am fredonat-o zile intregi.

Gogol Bordello - Through The Roof 'N' Underground


Daca vreti o poveste de dragoste imediat dupa Dragobete si simtiti asa o pofta inexplicabila de un film care e si o drama si o comedie neagra bizara, cu destule idei interesante incorporate... va recomand Wristcutters- A love story.
Arhitectura si lucrul manual m-au pasionat cu mult inainte de a constientiza acest lucru. Mai apoi, pasiunile s-au copt... si am ales facultatea de arhitectura, iar lucrul manual (devenit handmade intre timp) a ramas un hobby.

La indemnul unei prietene, in februarie acum 2 ani, am inceput sa comercializez diverse chestii colorate lucrate de mine. N-a devenit o mare afacere, desi micul magazin virtual a avut mai mult succes decat am sperat. Am avut insa un nou prilej de a calatori prin tara, pe la targuri, de a cunoste oameni interesanti si de a lega prietenii.
Insa, dupa exact un an, am plecat in Franta si "mica" pasiune a fost in realitate prea voluminoasa ca sa o iau cu mine.
Iata-ma acum, dupa inca un an... lucrand la noile colectii. N-am cautat sa am un ritm bianual atat de precis... dar asa s-a intamplat.

Asa ca... daca nu ma veti gasi pe aici in urmatoarele zile, fie impachetez/despachetez bagajele, fie sunt in atelier. :D
Magazinul FoamBubbles e aici, iar povestile din colorata lume handmade sunt aici.

 
Pentru ca tot imi caut casa... cum ar fi sa stau in asa ceva? :D


Sunt locuri in care te simti bine pentru prima data... in ziua in care te hotarasti sa pleci.



E convingatoare, nu?
Eu o cred...
De vreo 5 ani ma uit foarte rar la televizor. 4 ani am avut cutia doar de decor, acum a venit la pachet cu noua casa, dar rareori il deschid (si atunci cu o tinta directa).
Si sincer, nu ma simt mai putin informata ca pierd niste stiri alarmiste sau mai putin relaxata ca nu vad emisiuni stupide cu pseudo-vedete.

Dar in vacanta... am deschis cutia magica si am dat peste un film, al carui titlu aveam sa-l aflu la sfarsit: Everything is illuminated.

Pe scurt... Un tanar evreu american pleaca intr-o calatorie in Ucraina, in cautarea femeii care i-a salvata viata bunicului sau, in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial. Are doar o fotografie si numele localitatii.
In Odessa apeleaza la o agentie de turism si pleaca la drum intr-un trabant, impreuna cu un batran ursuz, care se crede orb (desi este soferul), cu nepotul sau care va fi translator si cu un caine cam nebun.
Ce vor descoperi la finalul calatoriei e trecutul comun, care ilumineaza totul.



Imi parea cunoscut actorul principal si nu stiam de unde, in ce filme l-am mai vazut. Mi-am amintit dupa doua zile, reascultand asta:

...de sfarsit de vacanta.

Florence & The Machine- Heavy In Your arms
Videoclipul e creapy, filmul in a carei coloana sonora se regaseste e deosebit de prost, dar piesa e pe repeat in mintea mea, de ceva vreme...



Pentru ca e tarziu, un metal ceva mai light, de somn usor:

Etichete: 1 comentarii | edit post
Din cand in cand... mi-e dor...

Uneori totul merge atat de prost, incat sigur se va termina cu bine!

Shhh... auziti? 
A venit vacanta...

via link
 
- tema: studiu reflexii- diferite materiale (an II)
- tehnica: acuarela

 -tema: gradinita cu program prelungit (proiect anul II)
 -tehnica: acuarela
 Ce colorat desenam pe atunci. :) Si ce vremuri... proiecte facute de mana...

Laviu dupa model (Toledo, Spania). 
O lucrarea mai recenta, facuta in Lille. Nu e proiect de scoala. Imi exersam mana si-mi omoram timpul, desenand o amintire.
Modelul a fost acesta:
Care e stadiul actual al campaniei (mediatice, cel putin) de inchidere a "magazinelor de vise" nu stiu si nici nu stau cu sufletul la gura sa aflu deznodamantul.
Dar parca s-au mai rarit. Sau... s-au reprofilat (oarecum).

Chioscul etnobotanic de peste drum avea un nume canin. Eeeh... de ceva vreme a aparut un cantar in gemulet si un afis mare: Hrana pentru animale. Cat de inventiv s-au scos, nu?
Si nici macar nu mint, ca doar la nivel metaforic... ce sunt etnobotanicele, daca nu "hrana pentru animale"?

O campanie sugestiva impotriva consumului e aceasta:
 
- tema: compozitie folosind 2 module (scalate, descompuse etc.)
- tehnica: colaj, tus, creion pe carton negru
 E prima lucrare din anul I. Si tocmai de asta sunt foarte mandra de ea! :D

- tema: interior bar/club (dupa model) + logo
- tehnica: laviu  cu tus negru si galben
Laviul a iesit dragut, dar am cam stricat bunatate de interior cu logo-ul meu "caligrafic". Ignorati coltul cu un "S" mare, galben, pe el.

- tema: desen dupa descriere
- tehnica: acuarela (laviu)
Cel mai mult imi place cerul, care a devenit mai apoi o semnatura in desenele mele.
Deformarea din partea stanga e din cauza fotografiei; restul greselilor mi le asum.
...si-adica ce e aia "peisagist"? ma intreaba nenea taximetristul, cu un vizibil dispret pe varful buzelor. Ahaa... s-adica face parcuri, gradini si d'astea. Si... pentru? Ce-i trebe scoala pentru asta?... ca nu inteleg. De unde a aparut si specializarea asta?... Serios?? exista si facultate cu asa ceva?  ...Adica, concret... unde isi gaseste el de lucru, cine il angajeaza? ...ca tot nu inteleg. ...Eeeei, da!! Nu-si gasesc de lucru unii cu specializari mai k-lumea, nu inca unu' din astia... peisagist, auzi!
Adica cum vine asta? Eu nu pot sa-mi pun copacei de la metro in gradina, cum vreau io? Indata o sa faca unu' o specializare sa-mi aranjeze mie dormeza in camera, ca eu parca nu stiu cum...

Chiar asa! La ce naiba avem nevoie de peisagisti? ...sau de arhitecti, de ingineri, medici, profesori... si in general de orice alta profesie ce necesite CUNOSTINTE invatate intr-o scoala???

Romanu' e descurcaret, dom-le! Si smecher! Si mai ales dastept! Ce? Nu stie el sa puna un pansament, sa ia o aspirina? Nu poate el sa-si deseneze singur palatul pe o foaie cu patratele?
Ba tocmai ca poate!
Si tocmai de asta e Romania in halul asta...







Oooh... Abia astept sa lucrez cu beneficiarii! ...not!
-Buna. Sunt Alexandra si sunt dependenta de filmele de animatie.
-Buna, Alexandraaaaaaa....

Daca-mi spuneti ca sunt inca un copil, nu ma supar. Chiar arat cu mult mai tanara decat sunt in realitate si nu ma grabesc deloc sa imbatranesc.
Ba chiar mi-e mila de cei care au lasat copilul din ei sa moara si au ajuns atat de cinici incat nu mai pot gusta genul acesta de film.

Povesti vechi de cand lumea sau deosebit de futuristice par firesti in lumea colorata a animatiei. Iar expresivitatea unui personaj animat, bine conturat, e greu de egalat de un actor in carne si oase (si nu, Jim Carey nu face o treaba buna).

Luand-o cronologic, ultima animatie vazuta e Toy Story 3. N-am vazut nici 1, nici 2 si m-am oprit asupra ultimei parti pentru ca m-am impiedicat de numele asta printre toate nominalizarile si am devenit curioasa.
Probabil ca succesul se datoreaza si povestii care ilustreaza momentul de trecere dintre copilarie si adolescenta, cand renunti la jucariile care ti-au bucurat copilaria.
Si asa te ia un dor de copilarie si de omuletul simpatic care ai fost candva...

Filmul se vrea emotionant, amuzant... Si chiar e. Poate ca da putin spre siropos... dar e dragut oricum. Si pentru ca m-a determinat sa fac inventarul mental al jucariilor mele demult uitate, are punct in plus pentru mine.

Despicable Me
Povestea nu e revolutionara, dar nu ma deranjeaza asta, fiind spusa asa amuzant.
Reteta e clasica: un geniu malefic, dar neaparat cu un suflet mare (intr-un final) + 3 fetite inocente, simpatice + multe personaje mici si galbene, cu scopul unic de a starni rasul. Si sunt atat de draguti umflatii aia galbeni, incat vrei vreo 5 acasa, dupa ce vezi filmul.
Merita vazut!


Igor
E ceva mai putin colorat, mai cenusiu, decat un film de animatie obisnuit. Asta pentru ca personajele sunt ceva mai grotesti, glumele mai morbide si se inspira putin din Frankenstein. Dar, desi umorul are ceva accente mai intunecate, nu e chiar o comedie neagra. Gradul de dragalasenie ramane foarte ridicat, chiar daca personajele principale sunt un creier intr-un borcan, un iepure sinucigas, un Igor cocosat si o fata-Frankenstein.
Mie mi-a placut!


Up
L-am vazut mai demult, dar mi-a ramas intiparit in memorie. Mai special la povestea asta e personajul principal- un batranel. Si nu intalnesti multe animatii cu personaje de varsta a 3-a, care sa-si ia la propriu casa in spinare si sa plece in lume in amintirea persoanei iubite, avand ca tovaras(nedorit) de companie un baietel care vrea cu orice pret sa ajute. E o poveste emotionanta, ce merita vazuta!

Mary & Max
Si uite ca pornind de la ceva amuzant, trecand prin ceva emotionant, ajungem la ceva de-a dreptul depresiv.
Aici culorile nu mai sunt cenusii, ci lipsesc aproape cu desavarsire (exceptie fac cateva accente rosii).
Filmul incepe cu o fetita timida, singuratica, din Australia, care isi face un prieten prin corespondenta- un american cam ciudat, de varsta mijlocie. Povestea continua cu un realism crunt: fetita creste, devinde alcoolica, iar Max (care suferea de o boala psihica) moare.

Filmul este alb-negru si este realizat intr-o maniera interesanta, mai putin utilizata.
Dar daca vreti ceva cute & fluffy, sa va dea buna dispozitie si chef de viata... nu va luati dupa trailer, cautati altceva.


Ooo... si cate alte filme de animatie ar mai fi:
-Hood winked (povestea Scufitei Rosii- actualizata intr-o maniera mega-amuzanta)
-Cloudy with a chance of meetballs (alt savant zapacit intr-o poveste simpatica)
-Monsters Inc. (mai vechi, dar merita revazut)
-Bee Movie
-clasicele deja Ice Age
-Open Season (1 si 2-faine, 3- m-a plictisit grozav)
-Kung Fu Panda (unul dintre preferatele mele)
si cate altele.

Mai bine ma opresc aici, ca as putea continua toata ziua. :))
Etichete: 0 comentarii | edit post
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...