Azi am evadat din munti. M-am plictisit sa astept ca programul facut de altii sa redevina interesant, asa ca am fugit.
Am luat trenuletul si am coborat vreo 1000 de m altitudine, din St.Cergue (aprox.1400 m) pana in Nyon (aprox.350m).
E un oras calm si frumos, pe malul lacului Leman. Nu are foarte multe obiective turistice, dar e o placere sa te plimbi pe stradutele in panta ce dau spre lac, cu case ce mi-au amintit de Sighisoara, cu
obloane colorate, parculete ingrijite, cu un castel de prin secolul XIII devenit muzeu si 2 colone jumate ramase de la romani.
Apa lacului era ireal de limpede, iar tot peisajul- cu lacul si muntii in spate e magnific. Imi venea sa sar in apa imbracata!
Ar fi fost super daca mi-as fi luat costumul de baie si n-am fi avut un bilet cretin de tren, cu care trebuia sa ne intoarcem in maxim 4 ore.
Asta e... mai las obiective si pentru data viitoare, cand sper sa am timp sa iau si vaporasul pana pe partea franceza, la Yvoire.

Biletele la muzeu au fost 3 in 1, dar am avut timp sa vizitam doar 2 dintre ele.
Muzeul de istorie mi s-a parut destul de saracacios: doar cateva portelanuri si niste fotografii. Mai interesante mi s-au parut fostele celule de la etajele superioare si o expozitie amenajata la mansarda.
Am ajuns singura in mansarda din varful unui turn al castelului. Admiram exponatele, desi era destul de ciudat, pentru ca in capatul unei pasarele era un scaun gol, bine pozitionat si aveai impresia ca esti urmarit, cand... simt si niste ochii indeptati spre mine. Mi-a stat inima cand am vazut capul unui manechin aruncat intr-o cutie! Sub pasarele pe care treceai era amenajata o expozitie cu niste manechine de plastic dezmembrate si aranjate in niste cutii, iluminate scenografic. Foarte interesant, dar si foarte crepy de vazut expozitia de una singura.
Muzeul roman e micut, ca nu le-au ramas multe ruine, dar e interesanta maniera de expunere. Sunt si cateva machete cu reconstituiri ale unor cladiri, cu detalii foarte, foarte simpatice. Mai ca mi-au facut pofta sa ma joc din nou cu asa ceva.
Muzeul Leman, dupa cum il tradeaza si numele, are ca tema lacul omonim. Pe el l-am ratat de data asta si abia apoi am inteles ca el era singurul care merita. Dar biletele sunt valabile un an de zile, asa ca... cine stie?
Cand ma voi intoarce sa traversez lacul, poate voi trece si pe acolo.
0 Responses

Enregistrer un commentaire

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...